Estonia- cea mai digitalizată societate din lume

Estonia a ajuns atât de departe cu digitalizarea serviciilor încât cetățenii pot ajunge doar de trei ori în viață să semneze hârtii la diversele autorități, pentru: căsătorie, divorț și vânzare-cumpărare proprietate.

Vă imaginați cum ar fi un astfel de sistem în România? Să nu mai pierdem ore întregi la coadă la ghișee? Să votăm online? Să solicităm cetățenia online? Să plătim taxele și impozitele online de oriunde și oricând? Să interacționăm cu administrația publică online? Să raportăm probleme locale de pe telefonul mobil?

Succesul Estoniei are la bază o infrastructură inteligentă care permite construirea unui sistem digital integrat de servicii. O parte importantă a acestui sistem digitalizat este reprezentată de flexibilitatea și abilitatea de integrare a diverselor platforme într-un amplu sistem electronic care oferă transparență și care este în continuă dezvoltare.

Datorită acestei digitalizari, în Estonia sunt economisiți 800 de ani de muncă datorați birocrației în fiecare an. Toomas Ilves- fost Președinte al Estoniei în perioada 2006-2016, prezent la București la evenimentul Microsoft Summit din noiembrie 2017, spune că pasul următor în acest demers este ca serviciile acestea să ajungă și în țările vecine, iar primul pas este plănuit cu Finlanda la capitolul rețete medicale. Toomas Ilves a mai spus că una dintre țările care a adoptat sistemul estonian de e-guvernare este Republica Moldova. Durează câteva minute să-ți completezi declarațiile de impozit sau să depui documente online, iar o firmă poate fi înființată online în sub o jumătate de oră fără a mai fi nevoie să “plimbi” hârtii la diverse instituții.

Dacă în România avem frânturi de proiecte implementate la nivel local, Estonia este dovada că sistemul online de e-guvernare bine gândit poate fi implementat la nivel național. Chiar dacă bazele de date ale diverselor instituții publice sunt separate, sistemul integrat permite comunicarea în caz de nevoie, astfel încât odată introduse informațiile solicitate acestea sunt stocate iar cetățenii nu mai trebuie să completeze formulare online lungi și să piardă timp pentru ca sistemul și statul deține deja aceste informații despre el. Putem considera acest success o revoluție a birocrației, birocrație care în România în loc să se reducă, atinge cote tot mai înalte și reprezintă o piedică în calea realizării multor activități din diverse domenii.

Digitalizarea este o parte importantă din viaţă noastră şi are scopul de a ne face mai eficienti.

Ca si statistica, Romania se claseaza pe locul 28 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste indicele DESI- Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeana, insa are un potential foarte mare de dezvoltare in acest domeniu.

In ceea ce priveste utilizarea internetului de catre cetateni, Romania se situeaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana conform studiului anual realizat de PwC in 2017. Desi retelele de socializare si apelurile video sunt utilizate tot mai frecvent, cetatenii romani manifesta reticenta fata de serviciile bancare online si tranzactii online. Doar 12% din populatia tarii face achizitii online, iar 90% din aceste achizitii plasate online sunt achitate cu numerar la livrare.

De asemenea, România se clasează pe ultimul loc în privința prestării de servicii publice în sfera digitală. Însă în ultimul an, s-au înregistrat progrese comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni.  România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană.

În vederea creșterii potențialului României în sectorul digital- raportat la sectorul public ar fi nevoie de următoarele acțiuni pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale:

  • Creșterea numărului de soluții și servicii de e-guvernare și promovarea acestora într-un mod eficient
  • Transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice și extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare
  • Implementarea unor sisteme electronice de control al TVA-ului și introducerea unui document standardizat pentu auditul fiscal- SAFT
  • Depunerea online a tuturor declarațiilor
  • Încurajarea unei abordări locale privind accesul la internet
  • Educarea cetățenilor privind interacțiunea digitalizată cu instituțiile statului

Sistemul estonian poate fi replicat în mai multe țări, inclusiv în România, dar pentru realizarea unei societăți digitale este nevoie ca și autoritățile să fie deschise la aceasta idee și să sprijine dezvoltarea acestui mediu.