Conceptul de Smart City se regăsește de ceva timp pe Agenda Digitală a UE și pe cea a României, iar până în anul 2020 trebuie propuse, găsite și implementate soluții pentru îmbunătățirea calității vieții din mediul urban și rural, cât și pentru eficientizarea administrației publice. Acest proces a fost deja inițiat în mai multe orașe și comune din România.

Unul dintre cele mai importante obiective ale Agendei Digitale pentru Europa este conectarea cetățenilor UE la rețele de mare viteză – astfel încât până în anul 2020 întreaga UE să fie acoperită cu acces Internet cu viteza de minim 30 Mb/s, iar 50% din cetățenii UE să aibă acces Internet cu viteza de peste 100Mb/s.
Procesul de conectare a întregii Românii la rețele de mare viteză are scopul de a ușura procesul de transformare, „inteligentizare” a orașelor, satelelor, comunelor țării, oferind suport pentru diferitele aplicați SMART.
România conectată va permite mai ușor diversele aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) cerute de transformare, pentru ca societatea să devină mai eficientă, mai ecologică, iar relaționarea mai facilă, mai prietenoasă și mai transparentă.
Putem afirma că România digitalizată presupune nu în ultimul rând și informatizarea administrației publice, a educației, culturii, justiției, etc., care să permită o relaționare facilă, de la distanță (on-line) cu autoritățile statului.
Guvernare electronică, eficientă și prietenoasă cu cetățeanul și afacerile,  va accelera dezvoltarea tuturor zonelor țării. Pentru că societăţile actuale, moderne se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologiile digitale, devine evident faptul că aceste tehnologii impun schimbări sociale pentru a putea fi utilizate cu succes în beneficiul comunităţilor.
Cheia în vederea utilizării tehnologiilor digitale pentru a produce schimbări sociale este ca administraţia publică împreună cu dezvoltatorii unor astfel de soluții inteligente să se asigure nu numai de faptul că foloseşte şi pune la dispoziţia cetăţenilor tehnologii de calitate ci și ca acestea să fie gândite și transpuse în mod corespunzător atunci când sunt date, spre folosinţă, beneficiarilor lor.
Mai jos regăsiți o statistică privind utilizarea Internetului la nivel global si statisticile populaţiei din anul 2017.
Revenind la administrația publică locală, această transformare profundă a tehnologiei implică noi viziuni şi noi probleme în conceperea,organizarea şi desfăşurarea activităţilor administraţiei publice.
În acest sens este nevoie de o strânsă colaborare între mediul public și cel privat pentru găsirea unor soluții viabile și inteligente de transpunere a întregului aparat administrativ din mediul scriptic și greoi în mediul digitizat și automatizat.
Informatizarea Administrației Publice din România trebuie să fie o direcţie prioritară pentru statul român , care trebuie să se conformeze standardelor și cerințelor europene.
Strategia Europa 2020 pune accentul pe rolul inovației în cadrul societății inteligente, sustenabile şi incluzive care solicită guvernelor naționale și administrației publice oferirea unor răspunsuri la provocările complexe sociale şi societale.
Cel puțin patru tipuri de valori guvernează sectorul public inovativ și anume:
  • rezultate
  • servicii
  • productivitatea (eficiența activității administrației publice)
  • democrația.
Administrația publică inovativă implică creativitate, dezvoltare și implementarea unor idei practice care să realizeze un beneficiu public și aceste idei trebuie să fie cel puțin tehnolgizate, nu doar simple îmbunătățiri.
Câteva dintre beneficiile aduse de introducerea soluțiilor inteligente în adminstrația publică sunt: îmbunătățirea activității administrației publice, a accesului cetățenilor la informație datorită serviciilor, a satisfacției utilizatorilor, mai multe servicii orientate pe nevoile cetățenilor, o furnizare rapidă a serviciilor, simplificarea procedurilor administrative, îmbunătățirea condițiilor de muncă și satisfacția funcționarilor și reducerea costurilor rezultate din adoptarea unui mod de lucru digitizat.
Inovațiile în administrația publică pot fi realizate prin schimbarea politicilor publice și a cadrului legislativ, schimbări în gândire, în modul de abordare al furnizării serviciilor publice și în oferirea de soluții relevante în cadrul
administrației publice. Pentru a se adresa acestor provocări, sectorul public trebuie să fie deschisă tuturor, să colecteze cele mai bune practici, să colaboreze cu alte instituții din țară și din afară pentru a reuși o schimbare socială durabilă.